Marșul comemorativ Turul Donului – Ungaria / 24-27 ianuarie 2008
Un grup al asociatiei noastre, format din membri ai Grupului Venători de Munte – Bat.1 VM „Regele Carol II” și Grupului Regimentul 6 Dorobanți „Mihai Viteazul”, a participat in perioada 24-27 jan 2008 la operațiunea „Turul Donului” în Ungaria, în uniforme românești de al Doilea Război Mondial, pentru a comemora bătălia de la cotul Donului din iarna 1942-1943. Participanții români au organizat, împreună cu camarazii maghiari, o ceremonie de depunere a unei coroane de flori și a unei candele la monumentul central al Cimitirului Eroilor Români din Budapesta. Traseul, străbătut pe jos, în echipament de campanie complet, pe teren accidentat și greu din cauza gheții și a noroiului adânc, a fost: Nagykata – Jaszbereny – Puszta – Monostur – Jaszfenyszaru, însumând 50km. Din 65 de oameni la plecare, au ajuns pe jos la sosire doar 18, între care și români. Înnoptarea s-a făcut de fiecare dată în alt loc, în condiții de campanie, pe dușumea, în spațiu strâmt, cu deșteptarea la 05.30, presupunând împachetarea/despachetarea întregului bagaj în mare viteză și în deplină ordine. Participanții români au impresionat prin organizare, punctualitate și eficiență. Mesele de prânz, consumate în câmp, au constat în alimente de campanie, distribuite dimineața și purtate individual. Pe traseu au avut loc numeroase situații tactice cu „atacuri aeriene”, „atacuri de partizani” și „sabotări” de căi ferate, la care participanții români au dat măsura pregătirii lor teoretice și practice. Apreciind profesionalismul grupului românesc, organizatorii i-au oferit ocazia de a ataca singur un grup de case în care se baricadaseră „partizanii”. În fiecare localitate de pe traseu au avut loc impresionante ceremonii militare la monumentele eroilor. Românii au avut privilegiul de a trage singuri salva de onoare, în două rânduri. La Puszta-Monostur, husarii au oferit românilor posibilitatea de a călări. Impresionat de efortul românilor, un colonel în rezervă italian a cerut să se alăture grupului românesc pe ultimii 5 km, în momentul în care epuizarea și rănile de la bocanci răriseră rândurile acestui grup.
La ceremonia finală, prestația grupului românesc a fost elogiată de toți vorbitorii și a fost recompensată cu 2 Cruci de Fier cl.II., 3 insigne de rănit, o insignă de parașutist din Divizia St. Ladiszlau, 5 insigne ale organizației de rezerviști maghiari. Românii au acordat Insigna GVM celor mai merituoși.
A fost cea mai dificilă misiune la care au participat până acum reenactorii români, care prin profesionalismul, disciplina și abnegația participanților s-a constituit într-un răsunator succes, în prezența observatorilor italieni și a camarazilor maghiari, ce reprezintă de mult un exemplu de tradiție și rigoare. Stricta politețe inițială s-a transformat în prietenie camaraderească sinceră.