1912 – 1920

La 3 noiembrie 1916, Marele Cartier General, prin Ordinul Nr. 294, a decis că Şcoala Militară de Schiori din Bucureşti să fie transformată în “Corpul Vânătorilor de Munte”, organizat pe 3 batalioane a 3 companii fiecare, având un efectiv de 2000 de combatanţi. Această decizie se impunea cu strigenţă deoarece luptele duse de armata română în toamna anului 1916 au demonstrat cât de necesare erau, pentru obţinerea succesului, trupe de elită, cu instrucţie specifică luptei în munţi şi cu nivel sporit de iniţiativă la nivel batalionar. 

Din acea zi, în cazarma Regimentului 4 Roşiori Cotroceni – Bucureşti, au început să se adune viitorii vânători de munte, recrutaţi dintre cunoscătorii de carte de la mai multe unităţi de infanterie, vânători şi grăniceri.… mai mult …

La 1 iulie (31 august) 1860, prin Ordonanţa nr. 63 a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, se înfiinţa Batalionul de Tiraliori (Vênători). Arma vânătorilor se includea în categoria infanteriei uşoare, ale cărei misiuni ţin de luptă apropiată prin trageri de mare precizie asupra poziţiilor inamice, acţiuni de ambuscadă şi de o mobilitate mai mare în teren, în ordine desfăşurată.

Această specialitate se diferenţiază de infanteria de linie, care, după tactica operativă a epocii, ducea lupta în ordine strânsă, pe aliniamente succesive şi avansări pe coloane.… mai mult …

Grănicerii, numiţi Oastea de Margine din sec. XIV până la începutul sec. XIX, au fost organizaţi într-o formă unificată prin Legea de Organizare a Puterii Armate din 24 iulie 1864, prin contopirea trupelor teritoriale de profil din Muntenia si Moldova, trecerea lor directa sub autoritatea Ministerului de Resboi şi împărtirea zonelor de frontieră “Cordonul Dunării” şi “Cordonul Munţilor” în 4 Inspectorii. Serviciul militar era de 6 ani.

Prin Decretul Domnesc din 5 aprilie 1869, se crează Divizia 1 Teritorială Bucureşti, în compunerea căreia intrau trupele teritoriale de dorobanţi. Serviciul militar la aceasta armă creste la 7 ani, pe parcursul cărora se făceau mai multe concentrări periodice… mai mult …

Odată cu unirea Principatelor Române sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, la 1859, armata începe un proces de unificare. În acest proces intră şi arma infanteriei, ce la momentul respectiv era compusă din trei regimente în Ţara Românească şi două regimente, unul de muschetari şi altul de vânători, în Moldova. Prin reformele de unificare a celor două armate, regimentele de infanterie se numerotează unele în continuarea celorlalte. Astfel Regimentul de Muschetari moldovean devine Regimentul 4 Infanterie de Linie iar cel de vânători devine Regimentul 5 Infanterie de Linie.

Tot în politica de amestecare a unităţilor Regimentul 4 Infanterie Linie îşi mută cazarma la Bucureşti iar Regimentul 1 Infanterie, ce avusese până atunci cazarma la Bucureşti, se mută la Iaşi.… mai mult …