Traditions and Uniformes

Traditions and Uniformes
In curs de actualizare..    
Batalionul 1 Vânatori de Munte


La 3 noiembrie 1916, Marele Cartier General, prin Ordinul Nr. 294, a decis că Şcoala Militară de Schiori din Bucureşti să fie transformată în « Corpul Vânătorilor de Munte », organizat pe 3 batalioane a 3 companii fiecare, având un efectiv de 2000 de combatanţi. Această decizie se impunea cu strigenţă deoarece luptele duse de armata română în toamna anului 1916 au demonstrat cât de necesare erau, pentru obţinerea succesului, trupe de elită, cu instrucţie specifică luptei în munţi şi cu nivel sporit de iniţiativă la nivel batalionar. 

Din acea zi, în cazarma Regimentului 4 Roşiori Cotroceni – Bucureşti, au început să se adune viitorii vânători de munte, recrutaţi dintre cunoscătorii de carte de la mai multe unităţi de infanterie, vânători şi grăniceri. mai mult …

Batalionul de Garda Regala

Din dispozitia Regelui Carol II, Marele Stat Major dă ordinul 1967/20 iunie 1930, prin care se înfiintează Compania de Gardă a Palatului. Aceasta se produce prin detaşarea la aceasta nouă unitate a Companiei 1 din Regimentul de Jandarmi Pedeştri. Comanda noii unităţi a fost încredinţată unui capitan din Batalionul 1 Vânători de Munte, care deja asigura garda la Palatul Peleş din Sinaia. Până în ianuarie 1931, compania era în subordinea Casei Militare Regale, dar din punct de vedere administrativ şi de instrucţie, şi a Regimentului de Jandarmi Pedeştri.

Din 1931 a devenit independentă, sub denumirea de Garda Palatului, ataşată administrativ Regimentului de Escortă Regală. Până la finele
acestui an Garda Palatului a ajuns să fie constituită din 2 companii.

Prin I. D. R. 3097/4 septembrie 1935 Garda Palatului s-a mărit la 4 companii (758 oameni), primind denumirea de Batalionul de Gardă a Palatuluimai mult …

Regimentul 2 Vanatori Garda « Regina Elisabeta »

La 1 iulie (31 august) 1860, prin Ordonanţa nr. 63 a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, se înfiinţa Batalionul de Tiraliori (Vênători). Arma vânătorilor se includea în categoria infanteriei uşoare, ale cărei misiuni ţin de luptă apropiată prin trageri de mare precizie asupra poziţiilor inamice, acţiuni de ambuscadă şi de o mobilitate mai mare în teren, în ordine desfăşurată. Această specialitate se diferenţiază de infanteria de linie, care, după tactica operativă a epocii, ducea lupta în ordine strânsă, pe aliniamente succesive şi avansări pe coloane.mai mult …

Batalionul 4 Parasutisti

Prima companie de paraşutisti din România a fost formată, exclusiv din voluntari proveniţi din toate categoriile de arme, sub egida Aeronauticii Regale Române, la 10 iunie 1941, 12 zile înaintea intrării României în al Doilea Război Mondial. Scopul a fost crearea unei unităţi militare capabile de operaţiuni de genul celor germane în Belgia, Olanda sau Creta. Au urmat 2 alte companii, una în 1942, alta în 1943.

Aceste trei companii, primele două cu armament uşor, iar a 3-a cu armament greu de infanterie, au format Batalionul 4 Paraşutişti. Acesta a fost ataşat celor 3 batalioane de aerostaţie militară (baloane de baraj aerian). Batalioanele de baloane însumând 7 companii, numerotarea companiilor de paraşutişti a început de la 8.mai mult …

Regimentul 1 Graniceri de Garda

Grănicerii, numiţi Oastea de Margine din sec. XIV până la începutul sec. XIX, au fost organizaţi într-o formă unificată prin Legea de Organizare a Puterii Armate din 24 iulie 1864, prin contopirea trupelor teritoriale de profil din Muntenia si Moldova, trecerea lor directa sub autoritatea Ministerului de Resboi şi împărtirea zonelor de frontieră “Cordonul Dunării” şi
“Cordonul Munţilor” în 4 Inspectorii. Serviciul militar era de 6 ani.

Prin Decretul Domnesc din 5 aprilie 1869, se crează Divizia 1 Teritorială Bucureşti, în compunerea căreia intrau trupele teritoriale de dorobanţi. Serviciul militar la aceasta armă creste la 7 ani, pe parcursul cărora se făceau mai multe concentrări periodicemai mult …

Regimentul de Infanterie Marina

Prima menţionare a infanteriștilor marini apare în anul 1888, în enumerarea echipajului ce urma să aducă în ţară Crucişătorului „Elisabeta” (pe atunci nava amiral a flotei militare române) de la şantierele navale din Newcastle, unde
fusese construit – aici sunt menţionaţi şi 20 de infanteri
ști marini. 

La 24 ianuarie 1917 apar documentele care anunţă formarea Batalionului de Debarcare, de 720 de oameni, din efectivele de uscat ale marinei; urma să fie întrebuinţat pentru apărarea regiunii Chilia Veche.  Acest Batalion de Debarcare, care apare în Ordinea de bătaie a Marinei Militare Române din ianuarie 1917, ca având patru companii, a participat la începutul anului 1918, alături de navele Flotei de Operaţiuni române, la ocuparea celor trei porturi din sudul Basarabiei, Ismail, Chilia Nouă şi Valcov. La 21 ianuarie 1918, de la bordul monitorului “Catargiu”, au fost debarcate pe malul basarabean, două plutoane din Batalionul de debarcare al marinei, care au ocupat în aceeaşi zi, Ismailulmai mult …

Regimentul 4 Linie 21 Infanterie « Ilfov »

Odată cu unirea Principatelor Române sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, la 1859, armata începe un proces de unificare. În acest proces intră şi arma infanteriei, ce la momentul respectiv era compusă din trei regimente în Ţara Românească şi două regimente, unul de muschetari şi altul de vânători, în Moldova. Prin reformele de unificare a celor două armate, regimentele de infanterie se numerotează unele în continuarea celorlalte. Astfel Regimentul de Muschetari moldovean devine Regimentul 4 Infanterie de Linie iar cel de vânători devine Regimentul 5 Infanterie de Linie. Tot în politica de amestecare a unităţilor Regimentul 4 Infanterie Linie îşi mută cazarma la Bucureşti iar Regimentul 1 Infanterie, ce avusese până atunci cazarma la Bucureşti, se mută la Iaşi.mai mult …

Regimentul 4 Dorobanti « Arges »

Unitatea a fost creată în ianuarie 1877 sub numele de Regimentul 7 Dorobanţi, preluând şi îndatoririle grănicereşti de pază a frontierei montane de la Loviştea până în Vrancea. În legea militară, din 1872, formarea regimentelor de dorobanţi se
face ca urmare a desfiinţării batalioanelor grănicereşti.

 

În timpul Războiului de Independenţă (1877-1878) regimentul a participat, în data de 7 noiembrie, la atacul asupra Rahovei. În plus, acesta a ocupat şi a mentinut reduta Grivita 1. Începând din data de 31 august 1877, a ocupat înălţimile Susurlu în perimetrul Plevnei şi a participat la atacul de la Opanez, unde au fost capturati 1 paşă, 200 de militari turci, 3 tunuri, armament de infanterie şi muniţii. La 12 ianuarie 1878 a
luat parte la asaltul Vidinului, unde a şi respins ultima încercare de străpungere pentru ieşirea din încercuire a garnizoanei otomane.
La 8 octombrie drapelul unităţii a fost decorat cu Crucea Trecerea Dunării. La 1891 ia numele Regimentul 4 Dorobanţi Argeşmai mult …

Compania de Pompieri Militari Bucuresti


Compania de Pompieri Bucureşti a fost înfiinţată în 1844, după “Proiectul Formiruirii Comenzii de Foc” întocmit de către generalul Starov în 1835 şi modernizat de către Despărţământul Trebilor Dinlăuntru în 1843, prin Legea dată de către forul legiuitor al Munteniei si promulgată de catre domnitorul George Bibescu la 29 februarie 1844.

Compania avea câte o “despărţire” la fiecare sector, numit “comisie” sau „văpsea”, după faptul că sectoarele erau în număr de cinci şi definite pe culori, roşu, fiind centrul şi, radial din acesta, galben, albastru, verde şi negru, şi o despărţire centrală pe lângă Agie, Agia fiind Prefectura Poliţiei de mai târziu, o instituţie care se ocupa cu ordinea publică şi administrativă a capitalei. Unitatea de pompieri, de sine statatoare din punct de vedere operativ, depindea functional de Poliţie, iar administrativ, după un timp, de Oştire. Ea a fost încadrată cu ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi de la regimentele de infanterie I, II si III din Ţara Românească. Comanda a fost încredintata căpitanului Emanoil Boteanu.mai mult …

Regimentul 2 Graniceresc Roman nr. 17 « Nasaud »


Regimentul 2 Grăniceresc Valah din Năsăud, prima unitate românească ce a fost constituită de către Curtea Imperială de la Viena, a fost înfiinţată de către împărăteasa Maria Theresia la 16 aprilie 1762. Scopul creării districtelor confiniere şi a regimentelor grăniceresti în Transilvania a fost creşterea puterii militare a imperiului, întărirea apărării frontierelor sudice şi estice, stoparea emigraţiei (“morbus transilvanicus”), limitarea influenţei nobilimii locale prin menţinerea de forte fidele puterii centrale, combaterea contrabandei şi crearea unui cordon sanitar.

Restricţiile şi constrângerile confesionale impuse iniţial voluntarilor au fost relaxate după un timp şi apoi abandonate. În 1798 regimentele grăniceresti au fost numerotate separat de cele de infanterie de linie, aşa încât unitatea de la Năsăud a primit şi numărul 17… mai mult …

Cavaleria Romana

Înfiinţarea Armatei Române moderne: La 1831 sunt create în cele două principate române primele unităţi de cavalerie modernă. Prin ultimul capitol al Regulamentelor Organice, intitulat Regulamentul Miliţiei în Ţara Românească şi Regulamentul Jandarmeriei în Moldova, s-au înfiinţat trei regimente de infanterie în Valahia şi un regiment de infanterie în Bogdania.

Acestora le-au fost ataşate câte două escadroane de cavalerie fiecare. Cavaleria avea escadroane în loc de companii, şi divizioane în loc de batalioane… mai mult …