Armatele Razboaielor Napoleoniene

[Agent_Griff]

Avand in vedere ca in ultima vreme am acoperit aria contemporana, aproape, a lucrurilor, ma gandeam ca nu ar strica un aer de revigorare, un aer de nou care sa sufle prin rafturile forumului nostru. Bine, practic va fi un aer de vechi in comparatie cu ce a fost pana acum, dar ati inteles ideea.

Dupa cum bine spune si titlul acestui subiect de discutie, in acest thread vom discuta despre armatele ce au luptat in timpul razboaielor Napoleoniene. Sunt sigur ca avem cu totii o armata favorita, o arma favorita, sau niste soldati anume favoriti din cadrul acestui conflict. Eu, pentru ease of reference, ca sa zic asa, voi posta descrieri ale principalelor armate ce au luptat si descrieri succinte ale principalelor lor trupe, alaturi de imagini, daca gasesc.

Fiindca trebuie sa dam Cezarului ce este al Cezarului, voi incepe cu La Grande Armée[\/i] a Imparatului Napoleon.

Marea Armata a Imperiului a fost, in mod oficial, fondata in 1805, atunci cand Napoleon a schimbat denumirea fortelor sale armate in pregatire pentru invazia Angliei. Invazia, insa, nu a mai avut loc deoarece Napoleon s-a vazut nevoit sa se confrunte cu cei doi imparati ai Austriei si Rusiei care au facut parte, impotriva lui Napoleon, din a Treia Coalitie. Stim cu totii cum s-a incheiat incercarea celor doi imparati rasariteni de a-l distruge pe Bonaparte.

Marea Armata era impartita in timpul operatiunilor in mai multe Corpuri de Armata care erau, practic, armate in tot sensul cuvantului, capabile de actiune independenta si avand membri componenti din toate categoriile de arme (artilerie, cavalerie, infanterie). Astfel, aceste corpuri erau capabile sa lupte singure pana cand primeau intariri si sa efectueze manevre in mod independent, de obicei un Corp de Armata nefiind la distanta mai mare de o zi de mers fata de un alt Corp de Armata. Un Corp de Armata putea avea de la 10 000 pana la 50 000 de oameni, insa de obicei aveau in componenta 20-30 000 de oameni. Capacitatea unui numar de 5 pana la 7 Corpuri de Armata de a marsalui singure, in directii separate, a permis armatei franceze sa surprinda in multiple randuri adversarul cu manevre rapide si neasteptate.

Un Corp de Armata era condus de un Maresal sau un Général de Division, in functie de caz, si era impartit in divizii. O divizie era formata din 4 000 pana la 10 000 de infanteristi sau din 2 000 pana la 4 000 de cavaleristi. Aceste divizii aveau la randul lor doua sau trei brigazi, care erau la randul lor impartite in doua regimente. O divizie avea in compozitia ei si o brigada de artilerie formata din trei sau patru baterii. Astfel, o divizie avea o totalitate de  24 sau 32 de tunuri. Fiecare divizie era o unitate operativa si administrativa de sine statatoare, fiind capabile de actiuni independente.

Inainte sa postez trupele ce formau armata imperiala franceza, ca un fapt divers, mentionez si ca de cate ori aparea nevoia de a trimite un mesaj prin intermediul unui curier, fie pe campul de lupta fie in afara lui, de cele mai multe ori curierii erau alesi din corpul husarilor, lucru datorat curajului si calitatilor ecvestre pe care acestia le posedau.

[Agent_Griff]

Voi continua cu enumerarea principalelor arme ce formau Marea Armata a Imperiului.

Garda Imperiala[\/b]

Garda Imperiala era forta militara de elita a Frantei, avand marimea unui corp de armata si armele corespunzatoare unei astfel de unitati: infanterie, cavalerie si artilerie. Napoleon dorea ca Garda sa fie un exemplu pentru intreaga armata a Frantei, lucru pe care Garda l-a reusit. Daca infanteria Garzii era rareori antamata in lupta masiv, cavaleria era deseori aruncata in lupta pentru a da lovitura de gratie iar artileria era adesea folosita pentru a bombarda pozitiile inamice.

Infanteria Garzii[\/b]

Toate cele trei subdiviziuni ale Infanteriei Garzii Imperiale se imparteau, la randul lor, in Grenadieri si Vanatori (Chasseurs). Grenadierii erau infanteria grea din aceasta pereche, desi aceasta calitate era una relativa pentru grenadierii si vanatorii din unitatile de Garda avand in vedere ca orice om din Garda Imperiala putea fi considerat, pe buna dreptate, infanterie grea de cea mai buna calitate.

Garda Tanara[\/i]

Era compusa din veteranii ce participasera la cel putin o campanie si recrutii cei mai promitatori. Ofiterii erau in general tineri ce aveau un viitor stralucit in fata. Era compusa din Tiraliori-Grenadieri si Tiraliori-Vanatori. Ofiterii proveneau din Vechea Garda (si astfel aveau dreptul la o caciula din blana de urs) in vreme ce subofiterii proveneau din Garda Mijlocie.

Garda Mijlocie[\/i]

Aici se gaseau veteranii cu cel putin trei campanii la activ. Garda Mijlocie era compusa dintr-un regiment de Fusilieri-Vanatori si un regiment de Fusilieri-Grenadieri. Ambele regimente si-au dovedit valoarea in nenumarate batalii. In Garda Mijlocie se gasea de asemenea un batalion de Infanterie Marina, creata initial pentru a fi escorta lui Napoleon in invazia preconizata a Angliei. Desi aceasta invazie nu s-a materializat, Infanteria Marina a Garzii a ramas, dand dovada si ea de curaj in multiple ocazii.

Vechea Garda[\/i]

Acestia erau elita elitei. In Vechea Garda a Marii Armate se gaseau veteranii ce luptasera in trei pana la cinci campanii. Vechea Garda era formata din Grenadierii Garzii, cel mai experimentat si respectat regiment din intreaga armata a Frantei, si Vanatorii Garzii, al doilea regiment al Frantei dupa camarazii lor grenadieri. Pentru a fi eligibil de Grenadierii Garzii, un candidat trebuia sa aiba un serviciu militar de cel putin 10 ani, sa aiba la activ cel putin o recomandare pentru vitejie pe campul de lupta, sa nu fie analfabet si sa fie inalt de peste 178 cm. Unii dintre veteranii Garzii Vechi aveau la activ chiar si 20 de campanii.

Cavaleria Garzii[\/b]

In 1804 Cavaleria Garzii Imperiale era formata din doua regimente, Grenadierii calare si Vanatorii calare. Un al treilea regiment a aparut in 1806, Dragonii Garzii Imperiale, cunoscuti mai tarziu drept Dragonii Imparatesei. Dupa campania poloneza a aparut si regimentul de Lancieri Polonezi si, in 1810, au aparut si Lancierii Rosii, avand membri francezi si olandezi.

Grenadierii Calare[\/i]

Erau cunoscuti drept "Zeii" sau "Gigantii", fiind echivalentul calare al Grenadierilor pedestri. Elita cavaleriei frantuzesti, toti membrii regimentului calareau cai negri in lupta. Conditiile pentru candidati erau asemanatoare cu cele aplicabile Grenadierilor pedestri. Regimentul s-a acoperit de glorie in bataliile de la Austerlitz (unde au infrant cavaleria de garda a Tarului Rus) si Eylau (unde au participat la o sarja zdrobitoare, in conditii de viscol, dupa ce fusesera supusi la tirul de artilerie a peste 60 de tunuri rusesti). Alaturi de Lancierii Polonezi, Grenadierii Calare au fost singurele unitati calare ale Garzii care nu au fost infrante vreodata in lupta.

Vanatorii Calare[\/i]

Cunoscuti drept "Copiii Ocrotiti" (avand conotatii de copii rasfatati), acest regiment era favoritul lui Napoleon. Vanatorii profitau de acest favoritism prin fapte de indisciplina si insubordonare, aceasta purtare defectuoasa a lor fiind "rasplatita" printr-o crunta infrangere din partea englezilor in razboiul Peninsular, din Spania. Vanatorii si-au salvat onoarea la Waterloo, insa, unde purtarea lor a fost ireprosabila.

Lancierii Polonezi[\/i]

Intaia oara cand au fost inspectati de Napoleon, la o parada, polonezii au fost o dezamagire profunda pentru imparat, nefiind capabili de o aliniere corespunzatoare (carnati). Polonezii si-au dovedit valoarea pe campul de lupta, insa, unde la Somosierra, in 1808, au atacat o reduta spaniola. Calare, avand doar sabii si pistoale, acestia au distrus patru baterii, capturand 20 de tunuri, o fapta de arme remarcabila. Ca rasplata, polonezii au fost imediat primiti in Garda Imperiala, fiind infiintat regimentul de Lancieri Polonezi. Acest regiment a luptat apoi cu pricepere, nefiind infrant de cavaleria inamica.

Lancierii Rosii[\/i]

Format din francezi si olandezi, regimentul si-a capatat denumirea imediat din cauza uniformelor distinctive. Pe langa uniformele ce ieseau in evidenta, cavaleristii s-au acoperit de glorie si in numeroase batalii, inclusiv cea de la Waterloo.

Jandarmii de Elita[\/i]

Porecliti "Nemuritorii" din cauza faptului ca nu intrau in lupta foarte des. Jandarmii aveau rolul foarte important de a asigura ordinea in taberele armatei Imperiului, comportandu-se precum politie militara. Jandarmii formau, de asemenea, garda de onoare pentru vizitatori si protejau bagajul personal al Imparatului.

Voi urma postarea cu imagini ale trupelor de mai sus.

[Agent_Griff]

Voi continua cu postarea imaginilor cu trupele sus-descrise. Imi cer scuze anticipat pentru orice greseli de numire si/sau inadvertente in ceea ce scriu si ceea ce arata imaginile.

Infanteria Garzii[\/b]

Garda Tanara[\/i]

[IMG]http://i263.photobucket.com/albums/ii123/AgentGriff/Napoleon_Guard_Tirailleur_and_Voltigeur_by_Bellange.jpg[/IMG]

Garda Mijlocie[\/i]

[IMG]http://i263.photobucket.com/albums/ii123/AgentGriff/12-015.jpg[/IMG]

[IMG]http://i263.photobucket.com/albums/ii123/AgentGriff/Napoleon_Guard_Marine_by_Bellange.jpg[/IMG]

Vechea Garda[\/i]

[IMG]http://i263.photobucket.com/albums/ii123/AgentGriff/Grenadier-a-pied-de-la-Vieille-Garde.png[/IMG]

Cavaleria Garzii[\/b]

Grenadierii Calare[\/i]

[IMG]http://i263.photobucket.com/albums/ii123/AgentGriff/12-033.jpg[/IMG]

Vanatorii Calare[\/i]

[IMG]http://i263.photobucket.com/albums/ii123/AgentGriff/12-080.jpg[/IMG]

Lancierii Polonezi[\/i]

[IMG]http://i263.photobucket.com/albums/ii123/AgentGriff/Napoleon_Guard_Light_horse_lancer_by_Bellange.jpg[/IMG]

Lancierii Rosii[\/i]

[IMG]http://i263.photobucket.com/albums/ii123/AgentGriff/12-062.jpg[/IMG]

Jandarmii de Elita[\/i]

[IMG]http://i263.photobucket.com/albums/ii123/AgentGriff/12-013.jpg[/IMG]

Dragonii Imparatesei[\/i]

[IMG]http://i263.photobucket.com/albums/ii123/AgentGriff/12-028.jpg[/IMG]

[Agent_Griff]

Observ ca de la ultima postare pe acest subiect a trecut mai bine de un an. Consider ca e momentul sa reluam aceste postari si sa terminam, in nu foarte mult timp, armata franceza asa incat sa putem trece si la alte armate precum cea a Imperiului Hapsburgic pe care Asociatia Traditia Militara chiar o reconstituie.

Infanteria de Linie si Usoara[\/b]

Poate ca Garda Imperiala este, fara indoiala, cel mai popular segment al armatei lui Napoleon dar acest lucru nu diminueaza cu nimic importanta infanteriei, coloana vertebrala a oricarei armate, lucru ce nu s-a schimbat din zilele romanilor. Infanteria lui Napoleon ducea mereu greul luptelor si victoria nu putea fi atinsa fara sacrificiile pe care obisnuiau fusilierii, grenadierii si voltijeori sa le faca. Degeaba isi efectuau cavaleristii faimoasele sarje daca infanteria nu tinea inamicul in loc, astfel fixand dusmanul pentru o sarja decisiva.

Vom incepe cu Infanteria de Linie, grosul matematic al Marei Armate Napoleoniene.

Infanteria de Linie[\/b][\/i]

Infanteria de Linie era structurata pe regimente, unitate organizatorica readoptata de Napoleon dupa demi-brigazile Revolutiei, regimentele la randul lor avand ca element de baza batalionul care era compus din mai multe companii. Numarul batalioanelor ce compuneau un regiment a variat cu vremea si victoriile Imparatului Frantei, dar batalionul era etern. Pe hartie, un batalion complet echipat urma sa aiba aproximativ 840 de oameni, in realitate insa cifrele personalului apropriindu-se de 400-600 soldati. Batalionul era compus din mai multe companii: multiple companii de fusilieri, o companie de grenadieri si una de voltijeori. In functie de an, numarul companiilor de fusilieri a variat intre 4 si 7 companii. Regimentele de Linie au gravitat in jurul cifrei de 133 de regimente.

Soldatii ce compuneau un batalion erau de trei tipuri: fusilieri, grenadieri si voltijeori.

Fusilieri[\/i]

Fusilierul era infanteristul de baza al fortelor armate franceze din vremea lui Napoleon, 'pionul' care era adesea sacrificat pe masa de joc a bataliei pentru a aduce victoria. In ciuda acestui lucru, insa, fusilierii erau printre cei mai buni infanteristi ai epocii, dovada stand multele victorii la care fusilierii au purtat greul luptelor. Echipat cu o muscheta Charleville 1777 lisa, o baioneta si mult curaj, fusilierii erau instruiti pentru rezistenta fizica, viteza in mars si lupta de aproape. Acest lucru s-a vazut in multele victorii Napoleonice care s-au datorat mai ales manevrelor efectuate inainte de lupta, victorii precum cea de la Ulm care a precedat marii victorii de la Austerlitz (1805).

Pana in 1807, coifura fusilierilor a fost palaria bicorn, din acel an incolo ei purtand ceacoul specific epocii, cu pampon de o culoare diferita in functie de compania de care apartinea purtatorul. Pantalonii fusilierilor erau albi, iar vestonul albastru cu mansete rosii si guler rosu.

Grenadierii[\/i]

Grenadierii erau recrutati dintre fusilierii care erau deja veteranii a doua campanii, ei fiind cei mai inalti si cei mai feroce soldati din companiile lor de origine. Portul mustatii era obligatoriu. Din 1807 au purtat si ei ceacou, asemanator cu fusilierii, insa multi au optat si sa pastreze caciulile din blana de urs pe care le purtasera pana atunci. Echipamentul lor era baioneta Charleville 1777, baioneta dar si o sabie pentru lupta corp-la-corp. Sabia ajungea, adesea, sa fie folosita pentru taiatul lemnelor.

Compania de grenadieri din cadrul unui batalion de infanterie de linie era pozitionata in partea dreapta a liniei, locul de onoare traditional in lupta. In functie de situatie, mai multe companii de grenadieri puteau fi comasate intr-un batalion de grenadieri sau chiar un regiment de grenadieri, pentru a oferi o arma puternica oricarui comandant francez in situatii de criza sau momente decisive.

Voltijeorii[\/i]

Voltijeorii erau infanteria usoara de elita a regimentelor de linie, fiind doar in urma grenadierilor in ierarhia batalionului. Erau cei mai scunzi si cei mai agili soldati din regiment, antrenati pentru misiuni de recunoastere, hartuire si pentru a oferi componenta usoara a unui batalion in lupta si campanie. Antrenamentul lor avea ca specializare calitatile de tragator si manevrele rapide, in conformitate cu misiunile lor.

Uniformele lor aveau ca element distinctiv penajul galben-verde sau galben-rosu de la ceacou si gulerele galbene de la uniforme iar echipamentul lor era asemanator cu cel al grenadierilor, avand muscheta, baioneta si sabie. Sabia, asemanator grenadierilor, era cel mai adesea folosita in tabere in mod utilitar, si nu in lupta.

Infanteria Usoara[\/i][\/b]

Infanteria Usoara era elita Infanteriei Napoleoniene, maximul numarului lor de regimente fiind 36 (o cifra mica in comparatie cu cele 133 de regimente de linie). Puteau indeplini toate misiunile Liniei, pe langa capacitatea lor de a intreprinde si misiuni de recunoastere si hartuire. Astfel Infanteria Usoara era solicitata mai des de comandanti decat Linia, acest lucru ducand la un ridicat spirit de corp si la o atitudine flamboianta, specifica oricaror unitati apreciate, bine-pregatite.

Infanteria Usoara era impartita, asemanator Liniei, in Vanatori (Chasseur), Carabinieri Pedestri si Voltijeori Usori.

Descrierea individuala a celor trei arme va continua in urmatoarea postare pe acest subiect, apoi urmand imaginile cu uniformele.

[Agent_Griff]

Dupa cum am spus, regimentele de infanterie usoara erau precum o oglinda a regimentelor de linie, echivalentii fusilierilor, grenadierilor si voltijeorilor fiind vanatorii, carabinierii pedestri si voltijeorii usori, respectiv.

Vanatorii (Chasseurs)

Majoritatea soldatilor dintr-un batalion de infanterie usoara erau vanatori. Uniforma lor era asemanatoare in linii mari celei a fusilierilor, insa cu diferenta ca aveau pantaloni albastru-inchis impreuna cu mansete si gulere de aceeasi culoare, epoletii fiind verde-si-rosu inchis. Coifura lor era un ceacou cilindric, schimbat din 1807 cu un ceacou obisnuit, precum cel purtat de trupele de Linie. Ambele tipuri de ceacou erau decorate de corzi albe.

Armamentul lor era format dintr-o muscheta Charleville cu baioneta aferenta si o sabie pentru lupta corp-la-corp.

Carabinierii pedestri

Carabinierii erau grenadierii batalioanelor usoare, fiind alesi dintre cei mai inalti si destoinici vanatori dupa doua campanii. Precum echivalentii lor din regimentele de linie, carabinierii pedestri trebuiau sa aiba mustata. Uniforma lor era similara celei purtate de vanatori, cu exceptia ca pana in 1807 au purtat caciuli din blana de urs cu pana rosie, epoletii fiind, de asemenea, rosii. Dupa 1807 au purtat ceacou, decoratiile rosii ramanand. Precum grenadierii, carabinierii erau adesea detasati pentru a forma formatii exclusive de carabinieri mai mari decat companiile obisnuite. Si ei erau echipati cu muscheta Charleville, baioneta si sabie.

Voltijeorii Usori

Voltijeorii aveau aceleasi misiuni si caracteristici precum semenii lor din regimentele de linie, cu diferenta ca erau tintasi mai buni si manevrabilitatea lor era chiar mai buna. Pana in 1806 au purtat si ei caciuli din blana cu o pana galben-rosie si corzi verzi, dupa 1806 ei purtand ceacou cu o pana mare galbena. Aveau epoleti galben-verde.

Echiparea lor cu armament era precum cea a camarazilor lor.

Urmeaza imaginile.

Infanteria de Linie

Fusilieri



Grenadieri si Voltijeori[\/b][\/i] (Grenadierul este cel din stanga)



[b]Infanteria Usoara

[i]Vanatori



Carabinieri pedestri si Voltijeori Usori (Carabinierul este cel din dreapta)



Vor urma postari cu trupele din cavalerie.

[Mihaelis_Aquila]

Deoarece Mihai nu a mai intrat de multa vreme pe forumul ATM, voi continua eu cu Armata Rusa.

Organizarea Armatei Ruse:

Principalul bloc al armatei erau regimentele. Regimentele rusesti de infanterie aveau 2-3 batalioane, fiecare cu 4 companii. Regimentele de cavalerie aveau cate 4-10 escadroane. Sa facem acum o comparatie a cate regimente aveau rusii la inceputul razboaielor napoleoniene pana in 1811 inainte de invadarea Rusiei de catre Imparatul Napoleon I al Frantei. Pentru inceput in 1804: cate 3-5 regimente de garda, 13 regimente de grenadieri, 84 de regimente de muschetari si 22 de vanatori. Iar la inceputul campaniei lui Napoleon, rusii au evoluat prin adaugarea unui regiment de garda, unui regiment de grenadieri, 13 de muschetari si 28 de vanatori.

Doua sau trei regimente formau o brigada, iar 2 sau 3 brigazi vor forma o divizie. La inceputul primei faze al Razboaielor Napoleoniene, de exemplu in campaniile 1806-1807 multe divizii rusesti erau un mix de infanterie, cavalerie, artilerie si ingineri. In a doua faza(in campaniile din 1812, 1813, 1814, 1815) s-au format divizii de infanterie si de cavalerie. Diviziile de infanterie aveau infanterie si artilerie, in timp ce diviziile de cavalerie aveau trupe de cavalerie si artilerie calareata.
Doua sau trei divizii formau un corp si mai multe corpuri formau o armata.

Am creat un tabel prin care se poate vedea cum erau formate diviziile in prima faza(1807) si a doua faza(1812-1815)
O divizie ruseasca in 1807:
-Brigada de infanterie
Regiment de muschetari [3 batalioane]
Regiment de muschetari [3 batalioane]
Regiment de muschetari [3 batalioane]
-Brigada de infanterie
Regiment de muschetari [3 batalioane]
Regiment de muschetari [3 batalioane]
Regiment de vanatori [2-3 batalioane]
-Brigada de cavalerie
Regiment de dragoni [5 escadroane]
Regiment de husari [10 escadroane]

O divizie ruseasca de infanterie in 1815:
-Brigada de infanterie
Regiment de muschetari [2 batalioane]
Regiment de muschetari [2 batalioane]
-Brigada de infanterie
Regiment de muschetari [2 batalioane]
Regiment de muschetari [2 batalioane]
-Brigada de vanatori
Regiment de vanatori [2 batalioane]
Regiment de vanatori [2 batalioane]

[Mihaelis_Aquila]

Echipamentul Armatei Ruse:

La inceputul Razboaielor Napoleoniene calitatea inferioara a pulberei si a muschetelor a afectat armata rusa. O alta problema a fost industria metalurgica si a prafului de pusca. Intre 1805 si 1809, fabricantii au limitat productia la 2 calibre, iar in 1809 la unul singur, dar vechile arme erau inca in uz. La inceputul campaniei lui Napoleon I in Rusia, in 1812 armamentul infanteriei a inclus pusti rusesti si straine de 28 de calibre diferite. Fabricile de la Tula si Sevastopol produceau pana la 170,000 de pusti sau chiar mai mult pe an.

Muscheta ruseasca din 1805 cantarea 5,16 kg, iar cea din 1808 numai 4,46-4,47 kg, avea 145,8 cm(cu baioneta 183 sau 188 de cm) si calibrul era de 17,78 mm. Cu toate ca multe regimente erau inarmate cu noile muschete din 1808, in unele unitati au fost folosite vechile pusti rusesti de diferite calibre. Multe muschete au fost atat de uzate incat nu au fost functionale. Multe arme au fost cumparate din alte tari, aproximativ 60,000 din Regatul Unit. Regimentul de grenadieri din Moscova a primit un numar mare de muschete britanice "Brown Bess".


Muscheta rusesaca tip 1808 si arma de vanatori tip 1805.


Muscheta britanica "Brown Bess".
Sursa: Brent Nosworthy - "With Musket, Cannon, and Sword."


Au fost foarte multe arme capturate de rusi. Muscheta franceza "Charleville" a fost considerata de multi rusi ca fiind cea mai buna facuta si usoara, cele britanice mai lungi, dar mai durabile. Cele prusace, rusesti si suedeze erau considerate greoaie. Munitia era pastrata in patrontas purtat in diagonala, peste umarul stang si tinea 60 de cartuse. In noiembrie 1808 se dadea ordin ca armele sa aiba pusa baioneta mereu, pentru grenadieri, muschetari, cat si pentru vanatori.

Intre 1803 si 1812 fabricile din Tula au emis 20,000 pusti pentru vanatori. In 1808 pusca a fost retrasa, folosita doar de subofiteri si 12 tragatori in fiecare companie de vanatori. Pusca avea un butoi cu 8 canale, ea a fost de 66 de cm si calibrul era de 16,51 mm. Greutatea(fara baioneta) a fost de 4,09 kg, iar lungimea sa totala cu sabia-baioneta a fost de 153,7 cm. In afara de arme, infanteristii carau si unelte. Trupele din linia a 2-a al fiecarei companii carau 20 de topoare, 10 lopeti, 5 tarnacoape(kirok) si sape(motika). Partile de fier ale topoarelor si lopetilor erau tinute in huse speciale, fabricate din materiale uzate. In 1811 halebardele au fost retrase din toate regimentele de grenadieri, iar sergentilor si gradatilor li s-au dat muschete si baionete si, in consecinta, patrontas purtat in diagonala.

[Mihaelis_Aquila]

Uniformele Armatei Ruse:

Multi generali rusi la vremea aceea erau excesivi de preocupati cu detaliul uniformei, care in cazul unor ofiteri a devenit o obsesie. Soldatii lor erau prea ocupati sa lustruiasca patrontasul, centura, ceacourile. Tarul Aleaxndru avea o atitudine mai relaxata asupra uniformei decat tatal sau. Kutuzov, vazand ca soldatii in campanie lustruiau echipamentul a spus "Nu vreau nimic din asta. Vreau sa vad daca esti in stare buna de sanatate, copilul meu. Un soldat nu are timp de asa ceva in campanie."

Odata pe an un infanterist primea 2 perechi de bocanci, 3 perechi de ciorapi, un ceacou, o ranita, o tunica, o pereche de pantaloni. Odata la 2 ani primea o manta. Fabricile de uniforme din Rusia au fost obligate sa vanda o parte din productia lor intr-un pret fix pentru armata. In general, productia a fost insuficienta si uniformele aditionale au fost achizitionate din Regatul Unit, principalul furnizor de uniforme si arme catre Rusia. Stilul uniformei ruse a fost schimbat de mai multe ori, fiind influentata de prusaci si francezi. Prusacii s-au acoperit de glorie in timpul Razboiului de 7 Ani, iar Tarul Paul i-a luat ca un exemplu. El a echipat trupele fara a tine cont de traditia nationala a Rusiei si a climei diferite. De exemplu tunica era mai subtire si trebuiau sa poarte ghetre.

Infanteristii rusi puratau mantale voluminoase(shineli) realizata din postav. Armata trebuia sa poarte mantaua timp de 7 luni, din octombrie pana in mai. Mantaua era foarte populara, desi manevrele pe campul de lupta erau reduse, mantaua ruseasca era mai lunga decat cele purtate de francezi si de prusaci. Mantaua era fie maro-gri, maro, verde inchis sau negra. In 1811 masetele mantalei au devenit colorate. La inceputul campaniei din 1814 s-a ordonat ca mataua sa fie tinuta in banduliera pe bratul stang.


Sursa:Andre Jouineau, Franta.

Pentru parada mantaua si ranita erau indepartate. In 1808 ranitele rotunde folosite de liniile mai mici si au fost schimbate cu cele dreptunghiulare, realizate din piele neagra. La inceputul Razboaielor Napoleoniene infanteria rusa indeparta, de obicei inainte de batalie. S-a intamplat la Austerlitz si in decembrie 1808 la Garnowo. La Garnowo infanteria, care era in padure, a indepartat ranitele pentru a face o receptie mai buna cu francezii. A urmat apoi o batalie corp la corp. Infanteria lui Davout i-a impins pe rusi in afara padurii si nu au mai putut sa recapete cele 4000 de ranite. Mai tarziu, totusi acest obicei a fost abandonat. Intre 1810 si 1815 au existat cateva cazuri in care ranitele erau luate inainte de lupta si chiar si atunci, erau luate de cate una sau doua batalioane, nu de cate intreaga brigada. Ranitele nu erau lasate pe jos, dar erau duse in spatele campului de lupta.


Sursa:Osprey - Men at Arms 185 - Russian Army Of The Napoleonic Wars

Intr-o vreme foarte rece, au infasurat in plus o panza sau lana, in jurul picioarelor lor, in interiorul cizmei. Aceasta panza a fost numita onuchi si trebuiau sa fie spalate destul de des.


Subofiter din Regimentul de Infanterie Orel in 1812-13, sursa:Oleg Parkhaiev, Rusia.
Diagonalele cu patrontasul si port-baioneta erau facute din piele de caprioara, erau albe pentru muschetari si grenadieri si negre pentru vanatori. Cateva regimente de vanatori, care au fost transferati de la muschetari 2 ani mai devreme, au pastrat inca diagonalele albe. Diagonalele se presupune ca erau curatate si albite de catre soldati. Poarta pantaloni gri, foarte comfortabili, iar ceacoul este protejat de panza.


Ceacouri purtate de catre infanteristi in 1802-05, sursa:Oleg Parkhaiev, Rusia.
1 - ceacou tip mitra de grenadieri (1802)
2 - ceacou tip mitra de grenadieri (1802) din Grenadierii Pavlovsk
3 - ceacou tip mitra de fusilieri (tip 1802) din Grenadierii Astrakhan
4 - ceacou de grenadieri (tip 1805)
5 - ceacou de vanatori (tip 1803)
6 - ceacou de ofiter de grenadieri (neoficial)
7 - kaski (tip 1802)


Aici avem uniforme purtate de infanteria rusa la campania de la Austerlitz in 1805:
De la stanga la dreapta:subofiter, muschetar, grenadier, grenadier cu manta purtata in banduliera, tambour de grenadieri, infanterist cu manta, ofiter in uniforma de parada, ofiter in uniforma de campanie.

[Mihaelis_Aquila]

Sa revenim la uniforme.

In 1810 regimentele de vanatori, carabinieri si de strelki au primit sabii scurte, dupa modelul sabiilor din regimentele de infanterie. In 1811 acestor carabinieri si strelki li s-a dat ordin sa aiba pene negre inalte pe ceacou, la fel ca cele ale grenadierilor; negru pentru soldati; negru cu alb in sus si o dunga portocalie in jos mijloc pentru subofiteri; rosu pentru tambouri. Grenadieri si strelki din regimentele de grenadieri trebuiau sa aiba, de asemenea 3 grenade inflacarate pe ceacou. In 1811 toti grenadierii, fusilierii, carabinieri, strelki si ofiterii fostele pene negre groase au fost inlocuite cu cu altele noi si inguste.

Noul ceacou "kiver" a fost introdus in 1812.
A fost primit doar de catre unele unitati, alte regimente le purtau pe cele vechi, chiar si in 1814. Ceacoul grenadierilor si muschetarilor avea solzi din alama. Vanatorii, insa aveau ceacoul lor tinut pe cap cu ajutorul unei sub-barbii din piele. Au existat corzi albe(pelitzi) atasat la ceacou. Corzile pentru ofiteri erau din argint. In cazul in care in timpul campaniei corzile nu s-au pierdut, de obicei erau innodate in jurul pamponului. In timpul marsului, ceacoul era protejat cu o husa din panza, iar corzile erau indepartate. Daca ceacoul avea o pana, de obicei se scotea si se punea pe ranita. Husa era facuta dintr-o panza saturata cu ceara. In cateva cazuri pe husa era numarul companiei, culoarea galbena, desi era neoficial. In timpul unui lung mars sau intr-o tabara, soldatul purta palaria rotunda.



Vara, soldatul nu mai purta cizmele negre, lungi, in schimb, ei purtau pantalonii-ghetre, albi(verde inchis pentru vanatori), foarte eleganti. Iarna, acestea vor fi inlocuite cu pantalonii-ghetre, albi si piele neagra, numite si "cizme false". In timpul campaniei si in multe batalii soldatii purtau pantaloni. Acestia erau facuti din panza sau canvas si erau probabil aveau culoare gri, maro, verde. Pantalonii erau comfortabili si placuti de oameni, au fost purtati in ciuda ordinelor repetate ale ofiterilor regimentali.


Soldati rusi din diferite regimente si arme ale infanteriei.
Sursa:Andre Jouineau, Franta.

Vor urma niste poze cu uniforme in perioada 1800-1815.


Ofiteri de infanterie rusi, perioada 1801, de la stanga la dreapta: Regimentul 4 vanatori, Grenadieri din Astrakhan si muschetari din Navazhinsk.


Perioada 1802-1803, de la stanga la dreapta: ofiter din regimentul de vanatori imperiali, ofiter superior din regimentul imperial de la Semenovsk, tambour de batalion din regimentul regimentul imperial de la Preobrazhensk, soldat din regimentul imperial de vanatori, muzicant din regimentul imperial de la Preobrazhensk.


Perioada 1802-1807, de la stanga la dreapta: grenadier din regimentul de muschetari din Seleguinsk(1802-1805), tambour de companie din regimentul de muschetari din Tobolsk, soldat din regimentul de muschetari din Nevski, non-combatant din regimentul de muschetari din Uglitz, subofiter din regimentul de muschetari din Tenguinsk.


Perioada 1805-1807, de sus, de la dreapta la stanga: tambour de batalion din regimentul de muschetari din Butyrsk, subofiter din regimentul de grenadieri din Kiev. De jos, de la stanga la dreapta: soldat din regimentul de grenadieri din St.Petersbourg, soldat din regimentul de grenadieri din Fanagoria, soldat din regimentul de muschetari din Arhangelgorod.

Perioada 1812-1815


General de infanterie.


Regimentul de infanterie din Boutirsk(iarna), stanga:ofiter, dreapta:soldat.


Muzicieni din regimentul de infanterie de la Orel.


Stanga:soldat din regimentul de infanterie de la Odessa, stanga: subofiter din regimentul de infanterie de la Simbirsk


Stanga: soldat din regimentul 20 vanatori, dreapta: subofiter din regimentul 21 de vanatori.

[Mihaelis_Aquila]

Pregatirea si tacticile Armatei Ruse:

Chiar la inceputul secolului al XIX-lea infanteria rusa a fost antrenata in conformitate cu tactici lineare. Ea a suferit infrangeri oribile la Austerlitz in 1805 si in 1807 la Friedland. Armata avea nevoie de schimbari in organizare, in antrenare si in tactici. Din pacate Rusia a fost cu formalitati inutile, gustul pentru parade a fost efectuat dincolo de toate limitele. Doar cativa comandanti de grad mai inalt au avut minti mai practice.

In general, rusii formau divizile de infanterie in doua linii. In prima linie era prima brigada de infanterie a 4 batalioane formate fie in linii sau coloane. Aproximativ 140-210 metri mai in spate era a doua linie, aici se afla a doua brigada de infanterie a cate 4 batalioane formate in coloane. In fata diviziei era o brigada de vanatori(partial) formati in formatia incaierata. Infanteria ruseasca apara satele in acest fel: vanatorii in formatie incaierata au ocupat cladirile exterioare si gradinile. In interiorul satului, pe strazi stateau companii individuale, ei, daca era necesar ajutau partile cele mai amenintate ale liniei incaierate. In spatele satului stateau rezervele; una sau doua batalioane formate in coloana. Biserica si cimitirul erau aparate de grenadieri.

In vara lui 1811 s-au efectuau manevre divizionale. In astfel de manevre au participat infanteria, cavaleria si artileria. O atentie deosebita a fost acordata cooperari dintre cele trei arme, dar manevrele multi-divizionale erau rare. In timpul manevrelor armatei in mai 1812, Divizia 3 Infanterie sub conducerea generalului Konovnitzin a avut loc ca un model pentru armata. In batalia de la Borodino, Divizia 3 Infanterie a aparat intersectia Bagration importiva infanteriei franceze a lui Davout si apoi impreuna cu Divizia 1 Grenadieri "elita" s-au infruntat cu infanteria poloneza a Printului Poniatowski. Infanteria rusa avansa in patru cadente:
-tchyi shag, 60-70 de pasi pe minut
-skoryi shag, 100-110 pasi pe minut
-udwonyi shag, 140-160 pasi pe minut
-ritm mai rapid folosit de vanatori si ulterior de infanteria formata

In timpul marsurilor mai lungi miscarile infanteriei erau uneori accelerate prin utilizarea cailor si a carelor. In 1812 la Vyazma, un batalion din Regimentul 5 vanatori a fost transportat calare pe campul de lupta. In luna iunie 1813 generalul Worontzov a transportat 6 batalioane de grenadieri si unul de vanatori pentru a tine pasul cu cavaleria usoara si cazaci. Numai ordinele mai mari au impiedicat capturarea Leipzig-ului. In general, infanteristul rus nu era cel mai bun tragator din Europa, oamenii erau antrenati sa traga salve rapide. Doar cativa comandanti au antrenat trupele prin a trage mai bine.

Kutuzov a insistat ca trupele lui sa fie testate si inspectate prin a trage mai bine. Eforturile lui Kutuzov si ale lui Tolly au adus un "fruct mic", deoarece soldatul trebuia sa aiba 6 sau chiar mai putine cartuse pe an, in comparatie cu vanatori britanici si prusaci care le erau permise 60 de gloante pe an. Pentru a face lucrurile mai urate pentru rusi s-a ordonat ca regimentele care au participat in lupta urmau sa nu mai aiba munitie pentru antrenament. De multe ori, munitia era foarte redusa, asa ca unele trupe trebuiau sa traga cu gloante facute din lut. Pe langa lipsa de gloante din plumb, pulberea rusa a fost de o calitate mai scazuta. Multe muschete au fost atat de uzate incat erau nefunctionale.

Colonelul prusac Muffling a mentionat ca in 1814, trei batalioane rusesti noi infintate au fost atacate de cuirasieri francezi. Rusii au dat 60 de salve fara a ucide niciun om sau cal, nediscurajati de esecul lor si-au mentinut pozitiile, ulterior cuirasieri francezi s-au retras. Linia a fost formatia standard in timpul secolului al XVIII-lea, dar a pierdut popularitate in timpul razboaielor revolutionare. Coloana a fost formatia preferata de rusi, orice deplasare in linie a fost incomoda, in timp ce coloana se muta mult mai rapid si mai usoara de manevrat.
O linie de infanteristi rusi. Sursa:filmul "War and Peace"

Batalionul de infanterie rusa(4 companii, 8 plutoane) putea fi transformat intr-una sau mai multe tipuri de coloane. Coloana, cu toate acestea a fost neeficienta in puterea de foc, doar randurile din fata putea folosi muschetele in mod eficient. Coloana nu a avut nici o sansa intr-un duel cu muschetele cu o linie. Cu cat era mai adanca coloana, cu atat erau mai multe pierderi din cauza artilieriei. Nu doar o lovitura directa putea sa omoare multi soldati, dar ricosarea si rularea unei ghiulele putea sa rupa picioarele soldatilor.